Unde e Aromania?

Intrebarea Unde e Aromania? suna mai degraba ca o provocare. Totusi, pentru autorul acestei carti, raspunsul e oarecum firesc : Aromania e acolo unde au trait, traiesc si vor trai aromani in carne si oase, care doresc sa-si cultive diferentele si limba, sa-si impartaseasca experientele comune si sa le transmita mai departe, sa faca planuri pentru viitor. Lumea aromana, armanamea, nu are un sens si un viitor credibil decat conceputa, proiectata, imaginata, in configuratia ei completa : aromanii care au ramas in regiunile unde sunt atestati de-a lungul istoriei, cei care le-au parasit de voie, de nevoie, dand nastere unor circuite diasporice de o rara complexitate, cei care s-au stabilit grupati in Romania in perioada interbelica? Fragment: " Mai multe motive m-au condus sa propun acest examen succint, în termeni politici si mergand direc la obiect de fiecare data cand oca-zia se prezinta, si anume la ceea ce voi numi particularismul aroman. Chiar daca adeseori a starnit curiozitate sau interes, el a fost lntot-deauna învaluit de un anumit mister. În plus, evocarea lui a fost tabu în anumite perioade, ceea ce nu a ramas fara consecinte în abordarea lui, inclusiv în contextul academic. Aluziile politice, suhintelesurile polemice, omisiunile pe care le putem detecta în prelegerile si arti-colele cu caracter general, ca si în contributiile specializate adauga o doza suplimentara de confuzie misterului mai sus numit. Nu este usor, în aceste situatii, sa se faca diferenta între ceea ce apartine domeniului convingerii intime a autorilor, ceea ce se înscrie într-o strategie personala (de cariera profesionala sau politica) si ceea ce poate fi raportat la un autentic angajament politic. Obiectivitatea prea scrupuloasa e suspecta atunci cand subiectul tratat necesita o luare de pozitie, în timp ce tonul patetic nu garanteaza autenticitatea afirmatiilor. Aceasta abordare aluziva si implicita a unor probleme sensibile sau considerate ca atare si climatul de suspiciune care re-zulta sfarsesc prin a marginaliza un particularism deja fragil... Demersul meu pe care voi încerca sa-l prezint aici implica inevita-bil anumite simplificari, motiv pentru care precizez de la bun început ca particularismul aroman, asa cum îl concep eu, corespunde unor realitati disparate al caror punct de convergenta este folosirea si referinta comuna la o limba, aromana. De natura lingvistica, acest factor de diferentiere are, desigur, si implicatii culturale mai largi, care însa nu sunt neaparat pertinente în materie de orientare nationala. Pe acest ultim aspect se articuleaza ipoteza pe care voi încerca sa o prezint în aceasta comunicare. Destul de bine conturat, în perioada care preceda aparitia actualei configuratii nationale si statale în regiune, particula-rismul aroman s-a perpetuat într-un mod atat liber (în afara de orice cadru de omogeneizare institutionala administrativ, scolar etc.), cat si constrans (adica întru-un cadru institutional care nu îl lua în consideratie sau ll excludea). El a suferit astfel din plin consecintele accelerarii transformarilor structurilor sociale (comunitare, profesionale, familiale...) care au avut loc în ultimele decenii în sud-estul european. Fragmentat, dispersat, particularismul aroman continua însa sa dea semne de viata, în zilele noastre, asa cum ne arata actualitatea acestui sfarsit de secol XX. Trebuie sa fim circumspecti fata de aceasta revenire în actualitate a particularismului aromanesc în masura în care ea este întai si întai rezultatul unor evenimente istorice si al unor tendinte generale care depasesc contextul regional, precum implozia regimurilor comu: niste si destramarea Federatiei Iugoslave. Aceasta revenire confirma mentinerea particularismului aromanesc, nu indica însa nicidecum în ce fel va evolua. Pentru a emite o prognoza coerenta, trebuie sa facem în prealabil un bilant realist, sa luam ln consideratie diferitele situatii care se prezinta, sa tinem cont de toate sensibilitatile care participa la dezbaterea publica pe aceasta tema. O asernenea sarcina revine în primul rand asociatilor aromane, însa studiile publicate si cercetarile în curs pot furniza si ele informatii pretioasel. "