Am initiat aceasta lucrare din dorinta de a arata ca scaderea increderii in autoritati si liderii de tip clasic este asociata cu adeziunea la curentele populiste, sau cel putin vulnerabilitatea in fata mesajului acestora. Consideram ca cele doua studii de caz prezentate valideaza ipoteza de cercetare datorita numeroaselor elemente practice care vin sa confirme teoria propusa initial. Mai mult, studiile de caz completeaza lucrarea in incercarea de a demonstra nevoia urgenta de masuri in ceea ce priveste combaterea efectelor populismului. Am analizat motivele victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidentiale din Statele Unite din 2016 si am subliniat numeroasele moduri in care ele nu au neaparat legatura cu ideologia sau activitatea partidului Republican al carui reprezentant a fost. Se confirma astfel modul in care un lider populist poate sa adopte idei ce ii sunt necesare, chiar daca nu le va folosi in practica atunci cand ajunge la putere. In acelasi timp, existenta unui alt candidat cu o structura similara a discursului, Bernie Sanders, arata ca adeziunea populatiei la ideile populiste nu se face prin intermediul unui set de idei caracteristic sau al unui lider carismatic la nivel personal, ci ambele elemente sunt adaptate in mod pragmatic pentru succes. In Romania, modalitatea de evolutie a partidului A.U.R. confirma si ea ipoteza de cercetare. Din considerente istorice, economice si sociale, cetatenii romani erau mai mult decat pregatiti sa sustina un actor politic ce pare ca da voce propriilor lor nemultumiri. Lasati in urma de evolutia societatii, foarte multi alegatori prefera sa ii considere pe altii responsabili pentru dificultatile cu care se confrunta, adica exact tipul de discurs promovat de populisti. Studiul de caz despre activitatea partidului A.U.R. a subliniat cum, intotdeauna gata sa critice autoritatile statului roman, cetatenii nu sustin acest partid din adeziune fata de propriile sale idei originale, ci din dorinta de a se simti impotriva conducatorilor si liderilor de tip clasic. Argumentul nostru referitor la importanta intelegerii populismului si a relatiei sale cu nemultumirea cetatenilor fata de auto-ritati este astfel nu doar confirmat, ci cauta sa prezinte si un potential imediat de aplicare la situatia de moment a Romaniei. Daca aceasta societate ii va recunoaste drept o amenintare care poate fi combatuta prin eficienta si transparenta, populistii pot chiar sa actioneze ca un tonic la adresa democratiei moderne prin fortarea unor schimbari la nivelul actorilor cu putere de decizie. Pentru ca acest lucru sa se intample, sunt insa necesare eforturi din partea liderilor pentru a media relatia cu proprii lor cetateni si a-si imbunatati propria abordare asupra pozitiei pe care o ocupa. Daca nu, ne putem astepta in continuare ca populismul, aceasta viziune asupra politicii guvernata de o moralitate autonoma, sa isi continue ascensiunea catre cele mai inalte trepte ale societatii. - Dorin Alin Gal
Cărți,multe cărți.
