Librareasa din Paris

In toamna anului 1919, la Paris, tanara americana Sylvia Beach, inspirata de Adrienne Monnier, prietena si ulterior companioana ei, deschide o mica librarie de limba engleza numita Shakespeare and Company, fara sa-si inchipuie cat de important avea sa devina gestul ei pentru istoria literaturii, dar si pentru propria viata. La Shakespeare and Company ii intampina pe cei mai mari scriitori ai zilei, Ezra Pound, F. Scott Fitzgerald, Ernest Hemingway, dar si pe multi artisti, filozofi si compozitori care ajung sa indrageasca exploziva comunitate cosmopolita din jurul librariei. Dar cel pe care Sylvia il asteapta mai cu seama este James Joyce. Scriitorul irlandez nu va intarzia sa-i treaca pragul, iar pe cei doi ii va lega o prietenie tumultoasa, tesuta in jurul unui imperativ: publicarea controversatului roman Ulise. Cand Ulise este interzis in America si Anglia, fragmentele aparute in reviste fiind etichetate drept pornografie, Sylvia decide, asumandu-si toate riscurile, sa-l publice ea insasi sub egida librariei Shakespeare and Company, convinsa fiind ca este o capodopera. Shakespeare and Company, casa generatiei pierdute, ecranul pe care se proiecteaza marile prietenii literare ale secolului XX, dar si micile furtuni existentiale ale protagonistilor, este rodul convingerii Sylviei Beach ca literatura trebuie sa fie neingradita si accesibila. Romanul ofera o perspectiva seducatoare asupra istoriei unei librarii iconice si a fascinantei sale fondatoare. Traducere din limba engleza de Rodica Stefan. Fragment din cartea "Librareasa din Paris" de Kerri Maher: "La o saptamana dupa scrisoarea de la Carlotta, Ezra Pound a trecut pe la ea. Era inceputul lui octombrie, si ea nu-l mai vazuse din iulie, de la pranzul din apartamentul lui Andre Spire, de cand, spre marea ei incantare, Joyce devenise o prezenta aproape cotidiana la Shakespeare and Company. Erau in stare sa petreaca impreuna ore intregi cu jocuri de cuvinte si tachinari despre calatorii, carti si prieteni comuni. Alaturi de el, activitatile cele mai banale se metamorfozau literar: ea isi lua tigarile la fumat, fursecurile lui Adrienne erau bucatele de mana, iar el ii indemna pe clienti sa citeasca poemele lui Whitman cu inchinaciuni, de fiecare data cand Sylvia punea in mainile cuiva volumul Fire de iarba. Joyce era pe-atat de sclipitor, pe cat o sugera propriul scris. Chiar mai mult de-atat. Se intampla deseori ca ea sa fie nevoita sa-si repete ca aceasta era chiar viata ei reala, ca James Joyce ii era prieten, ca el tinea la ea suficient de mult incat sa vina la libraria ei ca sa petreaca impreuna o ora sau doua in aproape fiecare zi din saptamana. Vizita lui Ezra la librarie era nepretuita, in parte pentru ca se intampla foarte rar. In loc s-o antreneze in discutii despre cele mai recente carti expuse, el se apuca imediat sa verifice mesele si scaunele - ceea ce in ziva aceea era cat se poate de oportun, caci tocmai cumparase o masuta ce zacuse abandonata pe marginea unui drum de tara si care avea nevoie de reparatii. La nici cateva minute de cand sosise, el era deja intins pe podea, cercetand cu privirea partea de dedesubt a vechiturii, incercand sa-si dea seama unde era problema si care era solutia pentru starea ei instabila, in timp ce o intreba: - Ai auzit ultimele noutati despre Ulise? - Nu, povesteste-mi. Trebuie sa fie foarte proaspete, pentru ca Joyce a fost aici acum doua zile si n-a pomenit nimic. - O, dar el stie de-o saptamana! - Sa stie ce? - O sa fie un proces. - Cum? Si el sa nu-mi spuna nimic? Se simtea ranita, ca un copil dat afara de la un joc de-a prinselea. Ezra a iesit de sub masa si s-a asezat pe podea sa-i explice. - A doua zi dupa atentatul de pe Wall Street, John Sumner s-a injosit pana acolo incat sa intre in libraria din Washington Square numai si numai pentru a cumpara ultimul exemplar din The Little Review, in care se gaseste episodul cu Nausicaa din Ulise. Apoi a trimis brigada de moravuri s-o aresteze pe patroana librariei, Josephine Bell, pentru vanzare de material pornografic. Iar acum ea si cele doua editoare ale revistei, Jane si Margaret, sunt aduse in fata instantei de judecata din New York sub acuzatia de obscenitate. Le apara Jhon Quinn."