Suflete necrutatoare

Continuarea romanului Sange auriu, bestseller New York Times Vor spune ca suntem razboinice... sau monstri? Au trecut sase luni de cand Deka le-a eliberat pe zeite si a descoperit cine este ea cu adevarat. Regatul e sfasiat de razboaie. Oteranii spun ca jatu sunt tradatorii neamului, iar despre Deka se crede ca e un monstru. Dar adevarata batalie abia a inceput, iar Deka trebuie sa conduca operatiunile. Un simbol ciudat i se arata in templele de venerare si pe armuri. E ceva neobisnuit in legatura cu el; e suficient doar sa-l priveasca si Deka isi pierde cunostinta. Si mai rau, pare sa-i invinga puterile. Nu poate sa comande sau sa comunice cu noile urlatoare-ale-mortii. De fapt, nici macar nu le intelege cand vorbesc. Deka stie ca eliberarea zeitelor este doar ince!putul. Si ca acea forta intunecata ce pandeste e de nestavilit, iar ceva sinistru legat de acel simbol ameninta regatul - ceva neimblanzit pe care armata ei va trebui sa-l opreasca inainte ca omenirea sa se naruie. Insa puterile Dekai sunt din ce in ce mai mari... iar arma ei cea mai periculoasa ar putea fi chiar ea insasi. Namina Forna este Toni Morrison a literaturii fantasy pentru adolescenti. - Refinery 29 Suflete necrutatoare completeaza magistral ritmul alert si actiunea captivanta din Sange auriu, primul volum al seriei. - Buzzfeed Universul aparte, plin de detalii stranii, pe care il creeaza Namina Forna e unic in genul fantasy. - Paste O lectura uluitoare pentru cititorii impatimiti. - School Library Journal Traducere din limba engleza de Anca Barbulescu. Fragment din cartea "Suflete necrutatoare" de Namina Forna "Ma dau mai aproape, pana sunt la o lungime de brat de ea. - Cinstita Regina Razboinica Melanis, spun eu, incercand sa-i atrag atentia. Sunt Deka, Nuru nascuta din zeite si sora dumitale mai tanara. M-au trimis mamele noastre, Auritele. Am venit sa te iau acasa. Trec cateva clipe pana cand cuvintele mele strabat prin ceata din mintea ei. Melanis clipeste greoi si se intoarce spre mine, cu pungi de lichid apos, albicios, unde i-au fost odata ochii. - Esti o naluca? haraie ea cu limba basicata si umflata. Clatin din cap. - Sunt aici. Vin mai aproape si pun mana chiar in dreptul obrazului ei fierbinte ca focul, ca sa nu ranesc pielea care inca se cojeste de pe el. Dedesubt incepe deja sa creasca piele proaspata. Piele vindecata. Nu mai sangereaza; nu mai are rani deschise. Asta e puterea unei Prime nascute. Puterea pe care alaki mai noi, cu sangele divin diluat de ani de imperechere cu oamenii, nu pot decat sa spere ca o vor simti vreodata. - Sunt adevarata, soptesc, tragandu-ma mai aproape ca sa-mi simta prezenta. Biata Melanis. Cat a suferit! Ma doare inima pentru ea. Cine si-ar fi inchipuit ca asta ii va fi soarta? A doua dintre Primele nascute, venita pe lume aproape imediat dupa Maini-Albe, Melanis e una dintre cele mai iubite alaki care au trait vreodata. E singura careia mamele i-au daruit aripi, ca recunoastere a spiritului ei bun si a firii ei care-i inspira pe cei din jur. Secole de-a randul, stralucirea ei aurie a fost farul calauzitor al altor alaki pe campul de lupta, lumina care vestea slava mamelor. Doar o data daca o zareau, armate intregi erau convinse sa-si arunce armele la pamant si sa treaca de partea Auritelor."