Vor spune că suntem războinice… sau monștri? Au trecut șase luni de când Deka le-a eliberat pe zeițe și a descoperit cine este ea cu adevărat. Regatul e sfâșiat de războaie. Oteranii spun că jatu sunt trădătorii neamului, iar despre Deka se crede că e un monstru. Dar adevărata bătălie abia a început, iar Deka trebuie să conducă operațiunile. Un simbol ciudat i se arată în templele de venerare și pe armuri. E ceva neobișnuit în legătură cu el; e suficient doar să-l privească și Deka își pierde cunoștința. Și mai rău, pare să-i învingă puterile. Nu poate să comande sau să comunice cu noile urlătoare-ale-morții. De fapt, nici măcar nu le înțelege când vorbesc. Deka știe că eliberarea zeițelor este doar înce¬putul. Și că acea forță întunecată ce pândește e de nestăvilit, iar ceva sinistru legat de acel simbol amenință regatul – ceva neîmblânzit pe care armata ei va trebui să-l oprească înainte ca omenirea să se năruie. Însă puterile Dekăi sunt din ce în ce mai mari… iar arma ei cea mai periculoasă ar putea fi chiar ea însăși.
Cărți,multe cărți.
