A doua parte din trilogia Southern Reach După treizeci de ani, singurele interacțiuni umane cu Aria X – o zonă malefică, înconjurată de o barieră invizibilă – au fost mai multe expediții guvernamentale secrete, toate încheiate dezastruos. John Rodríguez („Control“) este noul șef al agenției care supervizează orice interacțiune cu Aria X. El se confruntă cu o echipă ajunsă în pragul epuizării, cu interogatorii tot mai stresante, cu notițe secretizate și ore întregi de filmări tulburătoare. Fiecare nouă descoperire pe care o face îl aduce mai aproape de adevăruri incomode despre el însuși și despre agenția pentru care lucrează. „Nici următoarea expediție, trimisă în Aria X la o săptămână după experiment, nu descoperise vreo dovadă a existenței unor iepuri albi, vii sau morți. Și nici alte experimente similare, dar făcute la o scară mult mai mică, nu produseseră niciun fel de rezultat. Iar lui Control nu-i scăpase o observație nemulțumită făcută de un specialist în ecologie într-un dosar, care suna așa: «Ce mama dracului? Asta-i o specie invazivă. Ar fi trebuit să contamineze Aria X.» Așa ar fi trebuit să stea lucrurile? Ceea ce crease Aria X ar fi permis asta? Control încercă să-și scoată din cap o imagine ridicolă a Ariei X, peste ani, trimițând înapoi un iepure mare cât un om, care nu-și mai amintea nimic decât cum să funcționeze. Pe mai mulți dintre magicieni îi pufnise râsul în tot soiul de momente nepotrivite, de parcă i-ar fi dezvăluit cum făcuseră trucul lor cel mai de fală. Dar mai auzise chicoteli nervoase la viața lui; era sigur că, și după ce luaseră o asemenea distanță, filmul încă îi tulbura pe mulți dintre ei.“
Cărți,multe cărți.
