Autoarea concentreaza "chipul" sau sufletesc, care a cunoscut atatea treceri, atatea momente dureroase sau jubilatorii. Nici unele, nici altele nu se pot uita. Trairea, sau, de multe ori, retrairea clipelor contrastante, traseaza un intinerar sufletesc, ce a cautat necontenit implinirea prin iubirea curata si prin imersiunea in frumusetile nepieritoare ale naturii.
Fragment din volumul de poezii "Straina la bal" de Eva Constatinescu: ?Straina la bal... La balul lor sunt o straina doar. Necunoscuta, nimeni nu ma cere... Ciudata par ca taina din tacere Si palida ca un suras amar. N-au auzit de marea mea avere Si nici de aurul ce-l am in car, Iar gandul cel adanc, atat de rar Strabate frunti cu magica-i putere... Asa incat, privind spre dansatori, Ascult acorduri stranii de viori, Ma bucur si ma-mbat de vraja lor. Dar prea departe, dincolo de nori Se pierde raza stelelor ce mor De patimasa, cazna si de dor...?
Cărți,multe cărți.
