?Lucian Vasiliu, la varsta deplinei maturitati literare, ofera spectacolul unic final al jocului fatal cu temporalitatea. In biblioteca si muzeul sau, spatii nobile, glisand din proza cotidiana in lirism, in metafizic, se afla unul dintre raspunsurile posibile la intrebarea atat de nelinistitoare privind rosturile noastre aici si acum.? - Octavian Soviany, Cuvantul, 2004
Cărți,multe cărți.
