„sergio leone, îţi place să înoţi, mie îmi place mai mult să plutesc. cînd înot, tot dînd aşa din mîini şi picioare, eu foarte repede obosesc, corpul şi capul mereu trebuie întoarse aşa încît nu pot să mă uit cum se cuvine la pădurea de stejari de lîngă mal, sau la depărtările abisale ale mării şi la plaja de dinapoi, care, după ce mă satur de plutit, ea e promisiunea pe gratis a căsuţei, şi îmi zice cumva că picioarele mele de pămîntean firav pot să facă lucruri minunate acolo, mă rog, mîinile, capul, nu cu picioarele, dar numai dacă vin înapoi, că dacă nu altfel mor.”