Cartile lui Lucian Boia sunt mai mult decat reelaborari polemice, in sensul demitologizarii si inlaturarii locurilor comune din istoria si, implicit, din mentalitatea romaneasca. Miza reala o reprezinta scrierea unei istorii europene comune, dincolo de prejudecati si de teoriile general acceptate. Iar cartea de fata constituie expresia sintetica, necesara si lamuritoare, a ideilor de pana acum ale autorului, avand ca tematica principala ceea ce el numeste „evenimentul fondator al lumii in care traim“. Primul Razboi Mondial ramane, prin problematica morala, prin amploarea fenomenului si prin consecintele dezastruoase, materializate nemijlocit in cea de-a doua conflagratie mondiala, una dintre cele mai zguduitoare drame din istoria moderna. Sistemul de la Versailles ramane actul de nastere al Europei din zilele noastre. La ce bun sa rediscuti vinovatiile sau responsabilitatile, deja de mult stabilite si chiar asumate? De ce ar fi potrivit sa se rescrie „semantica“ urmarilor imediate sau cu bataie foarte lunga? Are rost sa-i identificam pe invingatori si pe invinsi, cand poate, de fapt, Europa a fost marele perdant? Daca ne dorim ca istoria acestui continent sa insemne mai mult decat o simpla juxtapunere de istorii nationale, fiecare rodandu-si si reciclandu-si, intre propriile granite, propriile mituri si „idei de-a gata“, e necesar sa facem, cu obiectivitate si cu deschidere, exercitii de imaginatie precum aceasta carte, sa cautam implicatiile mai profunde ale intamplarilor si sa gasim un echilibru in interpretare. In mod cert, Primul Razboi Mondial ne determina sa privim lucrurile si intreaga noastra evolutie cu mai multa intelepciune.
Cărți,multe cărți.
