Ghetoul din Chişinău, 1941-1942, este un prim studiu cuprinzător asupra evenimentelor istorice prea puţin cunoscute, legate de crearea, administrarea şi lichidarea ghetoului din Chişinău, în primele luni de după atacul din iunie 1941 al forţelor Axei împotriva Uniunii Sovietice (Operaţiunea „Barbarossa“). Omorurile în masă desfăşurate în timpul înaintării comune, româno-germane, către Chişinău, capitala Basarabiei, după un an de stăpânire sovietică, au fost urmate de împuşcarea a mii de evrei chiar pe străzile oraşului, în primele zile de după restabilirea administraţiei româneşti. Cei care au supravieţuit şi acestei etape au fost înghesuiţi într-un ghetou, persecutaţi şi lichidaţi treptat, până la sfârşitul acelui an, 1941. Adeseori lăsată în umbră de pogromurile petrecute concomitent în Germania şi Polonia, istoria Holocaustului din România, inclusiv tot ce s-a întâmplat în Basarabia (teritoriul aproximativ al Republicii Moldova de astăzi), a fost trecut sub tăcere în deceniile comuniste, prin negare şi prin politici de blocare a accesului la documentele din perioada războiului. Cartea de faţă este rezultatul unei cercetări îndelungate, care a început cu misiunea lui Paul A. Shapiro în România post-decembristă, ca reprezentant al Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, care a obţinut acces la toate aceste documente. Ghetoul din Chişinău, 1941-1942, se adresează celor care studiază istoria Holocaustului, care întreprind studii iudaice, care sunt interesaţi de istoria Europei de Est în secolul XX, românilor din România şi Republica Moldova. Paul A. Shapiro este Director de Afaceri Internaţionale şi Director Emeritus al Centrului Jack, Joseph şi Morton Mandel pentru Studii Avansate despre Holocaust, de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite. Este autorul unor studii despre politica şi fascismul din România interbelică. A fost membru al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România şi membru al echipelor de conducere ale periodicelor Journal of International Affairs şi Problems of Communism. După eforturi susținute de a liberaliza accesul la arhivele documentare din țările Europei de răsărit, după decenii de cercetare despre Holocaust în arhivele europene, Paul Shapiro, cercetător și director de programe educaționale și de cercetare la Muzeul Memorial al Holocaustului de la Washington, se întoarce la „dragostea dintâi“: istoria extremismului de dreapta din România. În deceniul al optulea al secolului trecut, „înarmat“ cu o bursă Fulbright, a poposit în România câteva luni, dornic să se inițieze în specificul fascismului românesc, Mișcarea Legionară. Astăzi, cu Ghetoul din Chișinău, autorul ne surprinde cu o narațiune despre rezultatele criminale ale antisemitismului statal din barbaria totalitară a regimului Ion Antonescu. Rapiditatea ghetoizării, dezordinea, dezinteresul absolut al autorităților față de evrei, haosul și precaritatea au fost caracteristicile acestei locuiri supra-aglomerate. În fapt, ghetoul a fost gândit, încă de la început, ca o simplă etapă de adunare pentru deportarea în Transnistria. Dintre Vechiul Regat, Bucovina de Nord și Basarabia, aceasta din urmă a fost regiunea în care distrugerea evreilor a atins cota maximă. Alexandru FLORIAN
Cărți,multe cărți.
