Moș Macdonald avea fermă. Și la fermă avea o casă. Și în casă, un bufet. Și-n bufet avea un ceainic. Și în ceainic locuia un spiriduș albastru, pe nume Nițeluș. Spiridușul se simțea bine în ceainic. Moș Macdonald nu bea ceai, așa că viața spiridușului era frumoasă și tihnită. Până-ntr-o zi, când Moș Macdonald s-a hotărât să facă ordine în bufet. „Ia să spăl eu ceainicul ăsta prăfuit“, și-a zis el. Dar când s-a apucat să-l șteargă, spiridușul s-a prelins afară pe ciocul ceainicului: „Care ți-e dorința?“ Folosind ca punct de plecare primul vers dintr-o cunoscută poezie din folclorul copiilor, Julia Donaldson imaginează una dintre cele mai amuzante cărți ale sale. Povestea lui Nițeluș Spiriduș e ca un bulgăre de zăpadă care se rostogolește: cu fiecare dorință pe care și-o pun personajele, ceva și mai interesant și neobișnuit se întâmplă. Pagină după pagină, spiridușul e copleșit, tocmai el, care nu dorea decât puțină liniște. Cum o să se termine totul?
Cărți,multe cărți.
