O vrăjitoare și pisica ei zboară fără grijă pe mătură. Dar vântul începe să bată mai tare, a furtună, iar vrăjitoarea își pierde pălăria, funda, ba chiar și bagheta magică. Noroc cu un cățel, o pasăre și un broscoi care o ajută să le găsească. Ca răsplată, nu vor decât să zboare și ei puțin cu mătura cea năzdrăvană. Dar oare o fi loc pentru toți? Dacă se rupe măturoiul? Și dacă apare și un dragon înfometat care, nici una, nici două, vrea s-o mănânce pe biata vrăjitoare?Vrăjitoarea avea mâță și-o ditai pălăriuță Și avea părul roșcat, cu fundă-n coadă legat. Ce mai zâmbea cea vrăjitoare, ce mai torcea mâța de zor, Pe când, pe măturoi călare, prin vânt înaintau în zbor! Ce-a mai răcnit cea vrăjitoare și ce cumplit a stuchit mâța, Când, bătând vântul mai tare, a zburat pălăriuța!
Cărți,multe cărți.
