Cartea arată cum pot fi înţelese evenimentele de la răscrucea vremurilor pe baza cercetării spirituale a lui Rudolf Steiner. Prin succesiunea lor, aceste evenimente, Paştele, Învierea, Înălţarea la Cer şi Rusaliile, constituie o unitate, un organism viu. Consideraţiile asupra tainei Sâmbetei Mari – punte între cei doi poli ai Misteriului de pe Golgota (moartea şi învierea) – s-au născut din reunirea evenimentelor din Vinerea Mare şi Duminica Paştelui. În Addenda lucrării, autorul abordează o problemă controversată privind esenţa apariţiei stigmatelor sfinte şi înţelegerea lor din punct de vedere antroposofic.