„Ce este nou în «era» noastră este probabil faptul că adevărul nu mai are nicio autoritate. Astăzi, adevărul nu este doar slab, ci și palid, inutil, insipid, futil; adevărurile declarate sînt superficiale, conțin clișee și, astfel, nu pot face față exuberanței și pseudo-profunzimii mincinoșilor contemporani. Pericolul «post-adevărului» constă, astfel, nu în minciună, ci în natura futilă, slabă și ponosită a adevărului. Și da, aceia care declară adevăruri futile sînt complici și, astfel, responsabili pentru proliferarea neadevărurilor.” De la Donald Trump și era „post-adevăr” la meditațiile filozofice ale lui Deleuze și Arendt, de la conspirațiile politice la amăgirile familiale, Breeur explorează în profunzime mecanismele psihologice puse la lucru în minciuni și în disimularea faptelor și ficțiunilor, precum și semnificația filozofică și validitatea căutării adevărului. În același timp, o trecere istorică în revistă a indivizilor care au țesut pînze de minciuni, la o scală mare sau mică, o disecare filozofică a adevărului trecut, prezent și viitor, Breeur oferă o nuanță și profunzime discuțiilor care au fost purtate de multe ori și în multe contexte și care au loc acum în fiecare colț al existenței noastre contemporane. Roland Breeur (născut în 1966) este profesor la KU Leuven, Belgia, specializat în filozofia modernă și contemporană franceză. După finalizarea tezei de octorat despre Marcel Proust și studierea și publicarea unor lucrări despre Bergson, Merleau-Ponty și Sartre, Breeur își schimbă interesul de cercetare asupra originilor modernității franceze de la Descartes la Malebranche. Astăzi, cercetarea sa se concentrează în primul rînd asupra Eticii lui Spinoza, asupra încercării de a explicita și de a pune într-o lumină serioasă ceea ce Deleuze avea în vedere prin clasificarea lui Spinoza ca anti-cartezian.
Cărți,multe cărți.
