„Ce face un adolescent, cu o imaginaţie efervescentă, care descoperă că nu e ca prietenii săi, fiind mai puţin atras de fete, şi foarte interesat de băieţi? Îi scrie poetului american Frank O’Hara (mort de vreo 15 ani), e în continuu conflict cu taică-su, învaţă să cânte la chitară, e preocupat de soarta câinilor care rămân fără stăpâni, visează să se facă pădurar, dar se pregăteşte pentru admiterea la Litere, încasează un pumn care-i sparge nasul, scrie, la examenul de bacalaureat, că Octavian Goga ar trebui scos din programa şcolară, îşi caută, angoasat şi derutat, identitatea. Gelu Diaconu reuşeşte să lege din scurt şi tensionat aceste „noduri” de multe altele, să scrie un roman cinematografic, fără cadre monotone şi replici mute, despre cea mai complicată perioadă a tinereţii şi să-I arunce pe Kaulas în cursa personajelor memorabile ale literaturii române contemporane.” – Robert Şerban
Cărți,multe cărți.
