Fiecare persoană adultă trăiește la un moment dat cu impresia că viața îi este deja fixată pe fericire, iubire, poate și bogăție. Stă liniștită căci Destinul îi este favorabil. Nimeni nu acceptă că drumul vieții este necunoscut muritorului, că orice ne propunem ori facem este de fapt izvorât din alt mister, nedezlegat de niciun pământean. Kaderini între două lumi, o poveste care vrea să arate că religiile, etniile, bagajele genetice, politicile statelor în care trăim, frica de a fi respins de societate ori persoana iubită, toate ne pietruiesc calea vieții. Toate se înnoadă și dezleagă în cel mai mare miracol al întregii civilizații umane, uniunea femeie-bărbat. Iată puțin din dureroasa spovedanie a uneia dintre femeile poveștii mele, Kaderini între două lumi: „…când soțul meu m-a luat în casa lui, prieteni și chiar rude l-au părăsit pentru că luase o venetică, o femeie violată de mai multe ori, care ziceau ei s-a complăcut în asta. Ba mai mult, mai grav pentru ei, eram o țigancă, nu o ființă umană! Tătarii adevărați sunt foarte stricți cu tradițiile lor, cu legile chiar mai aspre decât ale turcilor, deși sunt neamuri.”
Cărți,multe cărți.
