În 1890, medicul Cehov, în vîrstă de treizeci de ani, care tocmai aflase că suferă de tuberculoză, se angajează într-o călătorie de unsprezece săptămîni ce traversează Siberia spre colonia penitenciară Sahalin. La începutul acestei aventuri, tînărul Cehov intenţiona să pună pe hîrtie, rece şi fără „morbul pasiunii”, o simplă descriere a locului şi a oamenilor pe care avea să-i întîlnească. Paginile adunate s-au transformat însă într-o capodoperă, într-o bucată de proză nonficţională, unde descrierea suferinţei umane se împleteşte cu meditaţia asupra nedreptăţii sistemelor penitenciare. Totul se desfăşoară pe fundalul unei Siberii sălbatice, un sac fără fund în care regimul ţarist îşi arunca opozanţii şi unde, nu peste mult timp, regimul comunist avea să-i arunce pe ai săi.
Cărți,multe cărți.
