In pragul Orientului

Prezenta antologie grupează o serie de texte ale unor intelectuali cehi care au vizitat ţările române în secolul al XIX-lea şi care au inclus în însemnările lor – scrisori, jurnale, lucrări ştiinţifice, relatări de călătorie – bogate informaţii despre viaţa, obiceiurile, diversitatea etnică, modul de locuire şi de organizare din zonele străbătute. Aceste însemnări, din care în antologia de faţă au fost selectate fragmentele reprezentative, oferă o imagine concludentă a vieţii sociale din ţările române la mijlocul şi în a doua jumătate secolului al XIX-lea, în plină tranziţie spre modernitate. Fragmentele selectate în prezenta antologie aparţin următorilor autori: Josef Václav Frič (1829–1890) – poet, prozator şi publicist ceh, reprezentant de seamă al romantismului ceh;Emanuel Salomon Mírohorský (1829–1908) – baron, ofiţer cartograf în armata austriacă, intelectual cu multiple preocupări, lingvist, pictor, ilustrator, scriitor;Vítězslav Hálek (1835−1874) – poet, prozator, dramaturg, critic literar şi publicist; Jan Neruda (1834−1891) – poet şi prozator ceh, întemeietorul ziaristicii moderne şi creatorul foiletonului ca gen literar;Josef Štolba (1866−1930) – scriitor, publicist şi jurist;Jan Urban Jarník (1848−1923) – filolog romanist, traducător şi un entuziast filoromân. Vorbind despre importanţa relatărilor de călătorie ale intelectualilor cehi, profesorul de istorie Virgiliu P. Arbore (1900–1986), directorul Liceului „Gheorghe Şincai” din Bucureşti în perioada 1939–1948, care a repovestit în limba română lucrarea lui Mírohorský Milcovia văzută de un călător străin în anul 1856, spunea:„Dintre documentele cele mai bogat informate şi, din această cauză, mult preţuite, desigur că în rândul întâi trebuie să cităm însemnările de călătorii şi memoriile. Acestea sunt cu atât mai importante, cu cât observaţiile şi însemnările sunt lipsite de pecetea oficialităţii, care de cele mai multe ori este prea convenţională şi rigidă. Toate notele de călătorie sunt culese în urma cunoaşterii perfecte a realităţilor văzute şi adeseori trăite. Însemnările de călătorie cuprind toată mentalitatea epocii, toată structura societăţii contimporane în cadrul căreia i-a fost dat să trăiască călătorului şi sunt prezentate în general într-o formă simplă şi într-un stil atrăgător şi concis.“