Cu un zambet deschis si aer adolescentin, poeta Any Dragoianu pare abia iesita din copilarie. Dar ea nu se oaca de un timp cu papusile, ci cu focul poeziei. Si ia lucrul acesta in serios incat trebuie sa facem distinctia intre joc, un ansamblu de reguli si strategii, si simpla joaca. Cum spune un cantec din Gorj, ”ma uit pe Gilort la vale” si observ cu bucurie o autoare de talent, care evolueaza de la un volum la altul si constat ca Femeie jucandu-se cu focul e ea mai buna carte a ei. - Horia Garbea Am faramat casa batraneasca amintirile cadeau inaintea zidurilor una cate una se amestecau cu molozul cateva generatii au ras si au plans sub gramada de caramizi si lemne e ca la sfartitul lumii acum cateva strigate sugrumate acolo apoi un nor de praf si o tacere cumplita aici s-au iubit bunicii au mancat din painea unei vremi cu toate neajunsurile ei aici l-au infasat pe tata iar foamea lui zguduia odihna noptilor caniculare aici am deschis si eu ochii mangaiata de palme aspre acum e o tristete la mine in curte si sunt partasa la acest asasinat nestiind in care colt al lumii sa-mi ascund plansul.
Cărți,multe cărți.
