ANA BARBULESCU, doctor in sociologie la Universitatea din Bucuresti, este cercetator stiintific la Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania ?Elie Wiesel? si lector universitar la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti. Este autoarea volumelor Ingroup vs. outgroup in imaginarul biblic (Tritonic, 2004), Dynamics of Identity Construction. Jews and Christians in Late Antiquity (Tritonic, 2016) si coeditor al volumului de documente Munca obligatorie a evreilor din Romania (Polirom, 2013).
(2011?2015) Autoarea reia intrebari care au generat importante reflectii legate de spatiul cultural universal. Productiile culturale sunt parte din aceasta cercetare si reprezinta sprijinul bibliografic de care a beneficiat proiectul. Naratiunea este un dialog continuu cu lucrari recunoscute din sociologia sau filosofia care a interogat sursele antisemitismului contemporan. Dialogul este unul specific cunoasterii si se construieste pe o metodologie cu doua axe, guvernata de spiritul critic: pe de-o parte, retine si asambleaza segmente folositoare din predecesori, dupa care face un pas mai departe si ofera propria contributie cognitiva, care sa inchida naratiunea. -Al. Florian
Fragment din carte:
"Afland ce se petrecea la Alexandria, imparatul a ordonat arestarea lui Flaccus. In octombrie, e1 a fost rechemat la Roma, judecat si exilat pe insula Andros, din Marea Egee, pentru ca, in final, sa fie executat.
Tensiunile dintre evreii si grecii alexandrini nu s-au incheiat odata cu inlaturarea lui Flaccus din functia de guvernator al Egiptului. Fiecare tabara si-a trimis propria delegatie la Roma. Cata vreme reprezentantii celor doua tabere se mai aflau inca in Capitala, Caligula a fost asasinat, iar vestea mortii imparatului a provocat noi violente la Alexandria. Acum, evreii au raspuns violentelor cu violenta, Alexandria devenind iar scena unui razboi civil. Hotarat sa transeze problema odata pentru totdeauna, Claudiu, noul imparat, a promulgat, in 41 e.c., celebrul edict adresat locuitorilor Alexandriei: documentul le reda evreilor alexandrini drepturile care le fusesera recunoscute de Augustus si suspendate de Caligula. Cu alte cuvinte, le permitea sa traiasca din nou dupa propriile obiceiuri, fara sa le acorde, cum foarte optimist sustine Josephus, statutul de cetateni ai Alexandriei.
Pentru Claudius, identificarea responsabililor de violentele din Alexandria pare sa fi fost irelevanta, principalul sau scop, de altfel asumat in mod explicit, fiind reinstaurarea ordinii.
Totusi, textul documentului da de inteles ca imparatul a avut suficiente informatii, pentru a-si face o idee corecta asupra desfasurarii ostilitatilor si ca, desi ii considera pe greci responsabili de tulburarile din anul 38 e.c., cele din anul 41 ar fi fost generate, mai degraba, de minoritatea evreiasca din Alexandria si de conationali ai evreilor, veniti din Siria si Egipt. Acesta e si motivul pentru care Claudiu, in acelasi document, le-a interzis evreilor proveniti din Siria sau din Egipt intrarea in Alexandria. Masura a fost doar una temporara.
Asa cum demonstreaza Schafer, conflictul de la Alexandria a fost unul politic, iar miza a reprezentat-o acordarea statutului de cetateni evreilor alexandrini.Pentru grecii locuitori in oras, pretentia minoritatii evreiesti era de doua ori ilegitima. O data, pentru ca, din punct de vedere genealogic, acestia nu erau adevarati alexandrini, nefiind urmasii biologici ai celor care, cu mai mult de trei secole in urma, intemeiasera orasul, pe vremea lui Alexandru cel Mare. Apoi, pentru ca nu se comportau ca niste adevarati alexandrini, refuzand participarea la cultul cetatii si incapatanandu-se sa pastreze un stil de viata distinct. Important de subliniat este faptul ca aceasta neparticipare la cultul cetatii nu a fost citita in nota religioasa, ci, mai degraba, ca o dovada suplimentara a lipsei de loialitate pe care o manifestau evreii fata de cetatea ai carei cetateni pretindeau, in mod ilegitim, a fi fost. Dincolo de ostilitatea populatiei grecesti a Alexandriei si de initiala participare a autoritatii romane, mai trebuie avuta in vedere si reactia violenta a populatiei egiptene, localnici privati, la randul lor, de drepturi cetatenesti si care considerau la fel de ilegitima pretentia evreilor de a deveni cetateni ai orasului. "
Cărți,multe cărți.
