?Marko Bela, barbatul cu barba si ochelari, grav ca unul dintre barbatii ilustri de altadata pe care ii mai vedem numai in tablourile din muzee, era in 1980, cand l-am intalnit prima data, un tanar senin, indragostit de poezie ca de o femeie. Versurile sale, scrise in maghiara si traduse in romana, se remarcau prin densitate, intr-o perioada in care era la moda superficialitatea voioasa.Am urmarit apoi, de la distanta, timp de treizeci de ani, evolutia ca poet a lui Marko Bela, despre care credeam, cu inima stransa, ca va abandona scrisul. Cum sa mai faca ascensiuni cineva care taraste peste tot dupa el piatra de moara a politicii? Si totusi - ce surpriza frumoasa! - Nu s-a intamplat asa. Sonetele din volumul Erotica gradinii sunt o dovada clara ca autorul s-a realizat in timp ca poet, optand pentru o combinatie goetheana de reflectie si joc, de observare a naturii si metafizica. Cand vede o gaza zbatandu-se in mana unui copil, el se gandeste la fiinta omeneasca prinsa in mana lui Dumnezeu.? - Alex. Stefanescu
Cărți,multe cărți.
