Albumul Etiopicele cuprinde patru povestiri care se desfasoara in 1918 si vin direct in continuarea celor sase povestiri europene - plasate in Venetia, Irlanda, Marea Britanie si Franta, pe parcursul ultimilor doi ani ai Primului Razboi Mondial - culese sub titlul albumului precedent, Celticele. Aventurile lui Corto in Marea Nordului se incheie in aprilie 1918; o luna mai tarziu, il descoperim in Peninsula Arabica, in desertul Yemenului, in povestirea In numele lui Allah cel indurator si milostiv, prima din prezentul album. Teritoriul respectiv apartine Imperiului Otoman, aliat in Primul Razboi Mondial cu Germania; in tabara cealalta sunt beduinii, aliati cu englezii. Pe langa Cush, Corto are aici ca tovaras de lupta un beduin care a studiat la Oxford, la Londra, la New York si la Paris (Corto il ia peste picior zicandu-i "El Oxford") si care nu se considera aliat al englezilor decat provizoriu, in asteptarea unei revolutii populare (aceste povestiri au fost publicate intr-o mare revista de stanga, in epoca de apogeu a tiermondismului, iar tema anticoloniala revine iar si iar). Pratt nu rateaza ocazia de a-l pomeni pe legendarul scriitor, diplomat si comandant militar britanic T. E. Lawrence, tinandu-l insa in culisele povestii (aflam ca momentan se afla mai in nord, aproape de Damasc) si pune in gura lui "El Oxford" o replica din veneratul film regizat de David Lean in 1962, Lawrence of Arabia: "Prefer desertul [...] pentru ca e curat." Din Lawrence-land, Corto si Cush trec in Somalia, pe pamant rimbaldian - detinut insa de englezi - pentru Lovitura de gratie, care e povestea unei rebeliuni anticoloniale. Pentru cea de-a treia povestire, ... Despre alti Romeo si alte Juliete, Corto si Cush merg in Etiopia, unde viziteaza satul natal al lui Cush si se implica intr-un conflict religios (musulmani contra crestini). Cat despre povestirea finala, Leoparzi, aceasta e plasata in Africa orientala, care in octombrie 1918 este inca germana, generalul Lettow-Vorbeck creandu-le dificultati britanicilor. [...] In Etiopicele se regasesc doua dintre cele mai faimoase experimente prattiene in directia unei dialectici intre figurativ si abstract. Unul se gaseste in secventa avalansei de pietre din ...Despre alti Romeo si alte Juliete, unde pietrele care-l ataca pe Corto in fiecare caseta se aduna, la nivelul intregii pagini, intr-un model abstract - "o avalansa de cerneala", cum a numit-o Matt Seneca. E un moment crucial din povestire, dar la conflictul dramatic se adauga si acest conflict intre continutul figurativ si puterea designului pur (caseta a sasea consfintind triumful acestuia din urma). La fel de faimoasa e si prima plansa din Leoparzi: un model abstract cu dungi se transforma de la o caseta la alta, printr-un fel de zoom inapoi (sau poate un travelling), in imaginea a doua zebre, imagine care apoi se complica prin intrarea in cadru a unor scuturi (purtate de trei razboinici) pictate cu dungi ca de zebra. Asemenea jocuri nu sunt izolate in arta lui Pratt, pentru care, in cuvintele lui Thomas, "deserturile, paltoanele, deflagratiile, zidurile de caramida sau date cu var, ferestrele si frunzisurile sunt tot atatea pretexte ca sasi dea frau liber inclinatiei spre abstractionism". Traducere din limba italiana de Iulia Dromereschi.
Cărți,multe cărți.
