?Autorul acestei carti, Oana serban, indrazneste sa puna in chip frontal cateva intrebari fundamentale cu privire la sensul de evolutie al societatii actuale. Pentru aceasta dificila intreprindere teoretica recurge la aducerea in planul din fata al analizei sale ? uneori chiar temerare, tinand seama de idiosincrasii notorii existente in spatiul public autohton ? a unor teze, idei si ipoteze lansate de filosofi reprezentativi ai secolului XX si XXI, precum Herbert Marcuse, Jean Baudrillard, Guy Debord si Gilles Lipovetsky. Despre ce este vorba, in fond?Despre radiografierea capitalismului in era tehnologiilor atotstapanitoare, despre spatiul de libertate si de emancipare al omului din acest timp, despre posibila si necesara conjunctie dintre etic si estetic intr-o lume care nu a dus pana la capat sublima aspiratie a gandirii si a proiectului modernitatii: omul deplin, liber si demn, responsabil asupra destinului sau, inclusiv asupra vietii generatiilor viitoare pe pamant. Capitalismul artistic reprezinta o asemenea idee prin care sunt identificate oportunitatile, dar si limitele si pericolele incapsulate in si prin acest proiect filosofic.Oportunitatile tin de rationalitatea capitalismului si de prelungirile acestuia intr-o etica a libertatii si a responsabilitatii, deopotriva, iar limitele si pericolele se refera la ceea ce se intelege prin definitia devenita celebra a capitalismului ca distrugere creatoare. Trebuie sa recunoastem ca avem de a face, intr-adevar, cu o tema grava si grea la care putini se pot incumeta sa raspunda, pe masura.?Vasile Morar, Profesor Emerit al Universitatii din Bucuresti
Cărți,multe cărți.
