Lucrarea „Acțiune și interacțiune umoristică în comunitatea rurală românească” reprezintă o abordare interdisciplinară a unui fenomen care a suscitat, de-a lungul timpului, interesul specialiștilor din domenii extrem de diverse. Prin urmare, pentru a surprinde complexitatea acestui fenomen, am ales spre a analiza factori multipli care condiționează producerea și receptarea umorului; mecanismele lingvistice, dar și inventarul de teme, atitudinile și valorile indivizilor din comunitate, mentalitățile și prejudecățile lor, contextul situațional al performării, funcțiile psihologice și sociale ale actului umoristic, echilibrul instabil dintre agresivitate și solidaritate, dintre creșterea tensiunilor și eliberarea lor sau dintre excludere și întărirea identității de grup. O parte importantă a folclorului regăsit în bancurile, chiuiturile și bocetele culese mizează pe efecte de umor, iar una dintre sursele frecvente ale acestor efecte este încălcarea tabuurilor legate de sexualitate. De fapt, acesta reinterpretează un vechi clișeu – despre „umorul țăranului român”, „săteanul hatru” etc. –, confirmându-l într-un mod spectaculos: umorul pare să fie o trăsătură a comunicării rurale (în genere, a culturii populare). Așadar, prin natura sa, lucrarea nu se adresează doar specialiștilor din domeniul sociolingvistic, psiholingvistic, al dialectologiei, folclorului sau etnologiei, ci și oamenilor de rând - mai cu seamă membrilor comunității rurale de pe Valea Superioară a Mureșului - care doresc să citească „o glumă bună”, să râdă la poanta unui banc sau să „privească printr-o lentilă plină de umor” obiceiurile de nuntă, de înmormântare sau cele de la diferite baluri și șezători tradiționale, pe care cei mai vârstnici ai satului le-au păstrat cu sfințenie și au dorit să le transmit generațiilor de azi și celor de mâine, într-o manieră cu totul originală.
Cărți,multe cărți.
