Comedie pe timp de pandemie. „14 zile în izolare” este povestea soților care se urăsc, dar sunt obligați să stea izolați în aceeași casă. Mara nu mai știe cine este străinul de lângă ea. Mihai nu o mai recunoaște pe străina de lângă el. Mara și Mihai sunt căsătoriți de atât de mult timp, încât parcă au și uitat de ce s-au îndrăgostit unul de la altul la început. Singurul motiv pentru care au rămas împreună este fiica lor, Ana, plecată în Canada la studii. Dar un copil nu te poate convinge să rămâi toată viața lângă o persoană pe care nu o iubești, mai ales când copilul ajunge la rândul său un adult în vâltoarea vieții. Mariajul lor este pe marginea prăpastiei atunci când destinul se încăpățânează să îi țină împreună. Ce înseamnă 14 zile în izolare pentru doi oameni care trăiesc împreună, dar separat de atâția ani? Doi oameni care duc o viață dublă, una a evitării reciproce în căsnicie și una a iluziei fericirii alături de amanți, sunt acum față în față pentru două săptămâni, înarmați cu tot sadismul comic al unor persoane care se urăsc din tot sufletul. Vor ajunge la limitele răbdării până la sfârșitul celor 14 zile sau oare viața le-a pregătit o surpriză? Doar citind și făcând pauze de râs vei putea afla deznodământul acestei povești. "Azi mi-a trecut prin cap că aș vrea să ridic un perete între mine și ea. Unul mare, gros, din cărămidă adevărată, care să treacă pe aici, prin mijlocul canapelei, și să împartă sufrageria de 30 de metri pătrați în două, pur și simplu. Să îmi rămână mie jumătate de canapea și jumătate de televizor, iar ei cealaltă jumătate. În felul asta, nici eu, nici ea, n-am mai fi nevoiți să îndurăm chinul îngrozitor de a ne vedea în următoarele două săptămâni. Aș lua o bormașină, niște rigips și tot ce trebuie și aș face cât mai multă mizerie în jumătatea ei. Toate gunoaiele, tot molozul. Măcar așa ar avea o preocupare și n-aș mai fi nevoit să îi văd ticul ăla sinistru cu degetul pe care îl ridică prin aer și îl lasă pradă spasmelor. Chiar acum, în mintea mea, ridic un zid imaginar, iar toată acțiunea asta durează două secunde. Am lăsat pe marginea sufrageriei un culoar prin care să pot merge la baie. Din nefericire, adevărul dureros e că în casa asta e o singură baie, pe care suntem nevoiți să o împărțim."
Cărți,multe cărți.
