"Poezie a unei singuratati asumate, unde orice alta prezenta umana este sugerata prin metonimie obiectuala, ea evita insa capcana lamentatiei, a plangerii de mila, ci prefer sa se auto-comenteze, sa se puna singura sub lupa microscopului. Turbionul verbal, fluviul de cuvinte sunt false piste, disimulari ale acestui vid, al singuratatii: melancolia acestei poezii e una a solitudinii, pusa pe umerii unui Subiect nascut sa fie optimist. Acesta e paradoxul care marcheaza volumul lui V. Leac: e poezia unui astronaut care, plutind "fara" destinatie precisa, esueaza pe o luna din Wonderland, unde la masa il asteapta cu un ceai Palarierul Nebun, Iepurele de Martie si teckelul Jacky." Bogdan Alexandru Stanescu
Cărți,multe cărți.
