Niciun poet roman de la sfarsitul secolului al XIX-lea nu pune atata patos ludic nonconformist in partiturile sale poetice precum Alexandru Macedonski si, fara el, nu ne-am putea imagina fecunda deschidere a poeziei noastre catre experiment si prestidigitatie.
- Nicolae Leahu
Fragment din "Noapte de ianuarie": ?Deznadejde fioroasa, stralucitu-mi-ai pe frunte, Si inchisu-m-ai cu flacari care-ntreg m-au mistuit, Nu mi-ai pus pe piept o stanca, mi-apasasi pe el un munte, Dar mi-ai dat si-a ta putere spre a nu fi de el strivit. Imi facusesi o coroana ce ca pietre nestemate Avea lacramile mele ce luceau la focul tau; M-ai tinut in orice clipa cu simtirile-ncordate, Mi-ai fost sora preaiubita si mi-ai fost si crud calau. Ca Iacov frumos si tanar ce-adormise la fantana, Desteptat fara de veste de un inger lucitor, Ma chemasi la lupta crunta si ai vrut sa-mi fii stapana Si sa-mi pui pe beregata uriasul tau picior... Ca Iacov intrai in lupta s-am iesit ca el de-asemeni, Si nici tu nu esti invinsa si nici eu invingator, Dar alaturi de-oboseala ne-am culcat ca niste gemeni S-am dormit, de este-o vreme, intr-un somn ingrozitor."
Cărți,multe cărți.
