Un roman despre cine si cum a facut avere dupa 1989, despre coruptia omniprezenta a clasei politice romanesti si relatiile ei ascunse cu fosta Securitate rebotezata in fel si chip. O marturie despre jocurile de putere subterane si lupta pentru cistigarea unor pozitii dominante in noile ierarhii, fenomene care au macinat intreaga societate si au ajuns pina la cel mai inalt nivel in stat. In tot acest univers halucinant, pe cit de delirant, pe atit de imoral, au fost atrasi si oameni onesti, dar naivi, care nu au realizat la timpul potrivit ca astfel devin simple unelte minuite de cei care le trasau destinul, fara ca macar sa-i intrebe, dispretuindu-i, dar folosindu-se de ei cu cinism. Ca si personajul principal din romanul lui Cristian Teodorescu, ei s-au lasat purtati de un val ademenitor, au facut compromisuri si au sacrificat uneori tot ce aveau mai bun ? familie, profesie, idealuri, chiar si propria constiinta ? pentru niste iluzii ce aveau sa se dovedeasca efemere. Idolii cei noi se arata a fi cu mult mai rai decit cei care din trecut, cu chipurile turnate in bronz, ne fac un semn cu ochiul, perfid sau complice, de pe soclurile unor statui. Iar Soseaua Virtutii, privita dinspre blocurile cenusii care o marginesc, e pentru multi drumul celor fara de speranta, un drum ce duce spre nicaieri.
Cărți,multe cărți.
