Samskara. Rituri de trecere in hinduism. De la inchipuire la dezrobire - parcursul ritualistic al omului intr-o cheie filosofica

Aceasta lucrare reprezinta o incercare de sistematizare a invataturii traditiei hinduse Mimamsa pentru a demonstra caracterul puternic etic al acesteia, dar si inscrierea preceptelor in filosofia practica. Atunci cand ne referim la Mimamsa, avem in vedere doar ramura premergatoare, adica cea denumita purva - nu din motive cronologice, ci datorita sectiunii de actiune (karma kanda) de care se ocupa. In ceea ce priveste ramura succesoare, sau uttara - cunoscuta sub numele de Vedanta - ne dorim o reconciliere intre perspectivele incompatibile ori contradictorii dintre cele doua ramuri, propunand un sincretism cu caracter incluziv reciproc, nu excluziv, asa cum adesea se petrece. Pentru linistea mentala si sufleteasca a omului modern, o unire intre actiune (karma) si contemplare (jnana, cunoastere) constituie terenul fertil in care fiecare sa-si sadeasca propriul vlastar, pe care sa-l cultive cu instrumentele oferite de aceste doua directii - idee la care am ajuns in urma studierii unor ipoteze care promoveaza unitatea celor doua jumatati (purva si uttara) ale sferei Mimamsa (vezi capitolul II, Dharma - conceptul de datorie) Sincretismul acesta ar contracara efectele negative ale epocii in care traim, conform conceptiei hinduse, caci in epoca prezenta (Kali Yuga) legea morala se afla la cea mai redusa cota; incepand cu Satya (sau Krta) Yuga, continuand cu Treta si Dvapara, adevarul, moralitatea, virtutile, cunoasterea, speranta de viata a oamenilor scad progresiv, iar faradelegile, bolile si nenorocirile cresc exponential, pana cand ating punctul critic (minim, respectiv maxim) in cea de-a patra epoca, Kali Yuga.