Relaţiile anglo-române după 1920 au avut ca principal obiectiv problemele economice, financiare şi comerciale. În acea perioadă, România prezintă contraste izbitoare între subdezvoltarea înrădăcinată puternic şi înflorirea, chiar dacă inegală, a industrializării şi urbanizării. „Eminamente agricolă” înainte de război, România interbelică devine „o ţară prezentând categoric aspectele economiei mixte: agricole şi industriale”. În această perioadă, industria s-a dezvoltat şi a devenit din ce în ce mai capabilă să satisfacă nevoile consumatorilor, iar importurile de materii prime şi bunuri semiprelucrate au crescut într-un ritm mai rapid decât cele de articolele finite. Chiar şi agricultura a dat semne de schimbare: în mod tradiţional ea se baza pe producţia de cereale, iar acum s-a înregistrat o uşoară deplasare spre cultivarea legumelor şi plantelor industriale.
Cărți,multe cărți.
