Regina tiganilor

1 iulie 1776, Londra. Regimentul dragonilor regelui Angliei se intorcea victorios din razboiul purtat cu americanii rebeli. Doi tineri ofiteri se remarcasera prin vitejia lor: colonelul Roger si capitanul Lionel. Amandoi se indragostira de frumoasa tiganca Topsy. Rivalii vor afla ca sunt frati, avand acelasi tata. Roger este fiul unei tiganci — Cynthia, iar Lionel este fiul lady-ei Cecily. Roger d'Asburthon este marchiz si membru al Camerei Lorzilor. El doreste sa renunte la mostenirea, numele si titlurile sale, in favoarea lui Lionel. Ajutat de prietenii sai, va trece drept mort si va redeveni tiganul Amri, cel care, in primul an de viata, fusese pus in leagan in locul primului fiu al lady-ei Cecily, ucis de muscatura unei vipere. Va fi regele tiganilor si va parasi Anglia, urmat de prietenii si supusii sai. Va fi urmat si de Topsy, care ii va deveni sotie si regina a tiganilor. Fragment din roman: "Clubul Frumosilor, care era unul dintre cele mai splendide hoteluri din Londra, era situat in mijlocul cartierului Strand. Avand forma unui templu grec, frontonul sau era sustinut de doua randuri de coloane corintice. Doua statui mari de marmura alba, amplasate in dreapta si in stanga scarii, reprezentau Frumusetea si Placerea. O peluza ovala, in centrul careia curgea un jet de apa intr-un bazin de porfir roz, se-ntindea ca un covor, inaintea fatadei. Trasurile se roteau in jurul acestei peluze, pentru a veni sa se opreasca in spatele hotelului, intr-un peristil de sticla, unde frumoase plante exotice cresteau in vase mari de portelan din China. Luxul din apartamente era cu adevarat impresionant. Covoarele si mobilierul, cu modele personalizate pentru club, erau unice in lume; toate manerele usilor, toate cheile erau din argint gravat. Toate draperiile din brocart, aveau brodata deviza clubului Frumosilor: Frumusete si eleganta! Valetii, selectati dintre cei mai frumosi barbati din cele trei regate, purtau o livrea din postav albastru de culoarea cerului, cu galoane argintii, erau incaltati cu ciorapi din matase roz si pantofi cu catarame de aur, se pudrau de doua ori pe zi cu o pudra ambrata. Un celebru peruchier francez, numit Alcindor, era asociatul clubului, asemenea unui chimist-parfumier, care avea laboratorul intr-una din cladirile hotelului. Croitorii, lucratorii care construiau trasuri, palarierii si bijutierii din Londra isi disputau onoarea de a picta pe firma magazinului titlul glorios de furnizor al clubului Frumosilor, pentru ca detinerea acesi brevet, acordat numai dupa un examen, le aducea avere in cativa ani. Regulamentul clubului Frumosilor continea articolele cele mai bizare, Membrii clubului nu aveau voie sa initieze sau sa se lase prinsi in vreo provocare: o lovitura de sabie sau un glont puteau sa-i lase fara un ochi, sa ramana cu cicatrice sau sa devina infirmi, astfel fiindu-le afectata frumusetea infatisarii. Dupa ce treceau pragul templului, membrii trebuiau sa zambeasca in modul cel mai amabil, si sa ramana, infloritori, intr-o atitudine neschimbata. Toti morocanosii erau admonestati cu severitate de presedintele clubului („frumosul" Nash). Cel care facea orice grimasa de suparare sau de durere era pasibil de o amenda usturatoare. Intr-o seara, un valet se impiedica de o mobila si rasturna un ceainic fierbinte pe picioarele ducelui de Sommersei. Preasfintia Sa scoase un mieunat de pisica ranita si facu astfel de contorsiuni oribile, incat membrii prezenti pronuntara imediat eliminarea sa din club timp de o luna. Stoicii neaga durerea, „frumosii" — membrii clubului — condamna grimasa. Marchizul d'Asburthon fusese ales membru al clubului Frumosilor opt zile inainte de plecarea sa in America. In ziua intoarcerii sale triumfale la Londra, membrii clubului i-au trimis o delegatie ca sa-i ofere, in acea seara, ceaiul de onoare in salonul numit „Narcisa". "