Pistolarul este prima parte din seria Turnul intunecat
Acum cateva zeci de ani scriitorul l-a nascocit pe Roland Deschain, ultimul pistolar. Acesta, un singuratic care ne va bantui imaginatia, porneste intr-o calatorie spre bine si rau. In lumea lui fara speranta, da de urmele omului in negru, cunoaste o femeie seducatoare si se imprieteneste cu Jake din New York. Pe de o parte dand dovada de un realism crud, pe de alta parte etaland un onirism de basm, Pistolarul deschide poate cea mai reusita odisee scrisa de Stephen King.
Seria Turnul intunecat, in care povestea se desfasoara intr-o stranie lume paralela, cu o imagistica hipnotica si personaje de neuitat, ramane cea mai vizionara creatie a lui King, amestec magic de science fiction, fantasy si horror, care ii incununeaza intreaga opera. - Barnes & Noble
Din seria Turnul Intunecat fac parte:
? Volumul 1: Pistolarul
? Volumul 2: Alegerea celor trei
? Volumul 3: Tinuturile pustii
? Volumul 4: Vrajitorul si globul de cristal
? Volumul 4.5: Vantul prin gaura cheii (roman-punte intre romanele patru si cinci)
? Volumul 5: Lupii din Calla
? Volumul 6: Cantecul lui Susannah
? Volumul 7: Turnul intunecat
Fragment din cartea "Pistolarul. Seria Turnul Intunecat" de Stephen King
"Pistolarul scoase un hohot aspru de ras si se aseza cu spatele sprijinit de un perete denivelat, isi incrucisa bratele si inchise ochii. Dupa putin timp, ii ajunse la nas mirosul de porumb prajit. Se auzi un rapait sec cand Brown arunca in oala o mana de fasole uscata. Din cand in cand, un tac-tac-tac al lui Zoltan care se plimba agitat pe acoperis. Era obosit; mersese cate saisprezece si uneori chiar optsprezece ore pe zi de cand lasase in urma oroarea ce avusese loc in Tull, ultimul sat. Iar de douasprezece zile incoace mergea pe jos; catarul era la capatul puterilor, mai traia doar pentru ca asa se obisnuise. Candva cunoscuse un baiat pe nume Sheemie care avea un catar. Sheemie nu mai era acum; acum nu mai era nimeni din cei de demult; decat ei doi: el si omul in negru. Auzise zvonuri cum ca ar fi existat alte pamanturi dincolo de acesta, pamanturi verzi intr-un loc numit Lumea de Mijloc, insa era greu de crezut. Aici, pamanturile verzi pareau rodul fanteziei unui copil. Tac-tac-tac. Doua saptamani, spusese Brown, sau chiar si sase. Nu conta. Existau calendare in Tull, iar cei de acolo isi amintisera de omul in negru datorita batranului pe care il vindecase la trecerea lui pe acolo. Doar un batran rapus de iarba. Un batran de treizeci si cinci de ani. Iar daca Brown avea dreptate, de atunci se apropiase destul de mult de omul in negru. Insa venea desertul. Iar desertul avea sa fie un iad. Tac-tac-tac... Da-mi aripile tale, pasare. Mi le voi deschide si voi zbura pe curentii calzi de aer. Dormi."
Cărți,multe cărți.
