Recviem pentru un cui

?Un subiect foarte... ascutit: la Moscova, sub vechiul regim (sovietic) batranul Fiodor Vasilievici, infirm, gaseste un cui in incaltaminte. Ce sa faca el cu acest cui dupa ce l-a scos si l-a batut in perete? Poate ca sa agate de el un tablou, uitat undeva, in dulap si gasit acum...Un tablou si un cui sunt facute unul pentru altul, dar de fapt, ce reprezinta acest tablou? De aici incepe cu adevarat romanul. Feodor ii da cuvantul micului Fedka. Du-te-vino intre tristul prezent, cel al batranului infirm si trecutul luminos al adolescentei. Autoarea poarta un nume foarte rusesc. Cartea nu il dezminte. De unde un anumit farmec, slav, evident. Si chiar daca suntem mai aproape de Gogol decat de Dostoievski, ni se povesteste cu mult talent o poveste simpla in care nostalgia si Hristos ocupa un loc important.? - Claude Mourthe, Magazine Litteraire?Cartea de debut a Olgai Lossky, 23 de ani, este primul roman de anticipatie nostalgic, unde clipele existentei umane isi raspund de la un capat al celalalt al vietii, intr-un puzzle straniu, plin de culoare si in acelasi timp intunecat, un tablou, in toata legea...? - Antonin Iommi Amounategui, Liberation?Este scris in tuse mici, haotic si agitat ca viata intr-un apartament comunitar, la Moscova, redata in toata vetustetea ei concreta, galagioasa si patetica. Jos palaria in fata acestei reusite a unei romanciere franco-ruse. Are, la doar 23 de ani, toata eficienta necesara crearii unor personaje adevarate: batranul Fiodor, agitandu-si bastonul si bodoganind, tanarul Fedka, sarind prin baltoace si amuzandu-se cu tot felul de nimicuri, cel de-al doilea neexistind, fara indoiala decat in memoria primului. O buna viteza de croaziera, cu accelerari de pur-sange. Este descusut, debutonat, dar simpatic la nebunie.? - Dominique Fernandez, Nouvel Observateur