Pudra

Ce-ai face daca te-ai trezi dintr-o moarte clinica, in miez de noapte, intr-o capela cu usa ferecata, incorsetat in dantela, singurul viu, intre alte catafalcuri, inspaimantat mai mult de propria inviere decat de starea pasagera in care te-ai aflat, in timp ce pe toti ai tai, parinti si frati, veri, unchi si matusi, cunoscuti si colegi, ti-i inchipui dormind linistiti, obisnuiti deja cu gandul si incepand sa se replieze din mers, sa-si ordoneze altfel viata, fara tine, impovarati pe moment doar de obligatia de-a te ajuta sa treci dincolo, pe de-a-ntregul si decent, asa cum se cuvine, cu tot trusoul mortuar, cu tot ceremonialul statornicit de cand lumea pentru un eveniment ca asta?E doar una dintre interogatiile bulversante la care noul roman al Dorei Pavel raspunde prin odiseea intoarcerii in lume a lui Carasiniu, tanarul restaurator de arta care afla acum ca viata, ca si moartea, poate surveni oricand. O naratiune densa, a carei miza depaseste sugestiile titlului. Dincolo de orice parabola a fardului si macinarii, a falsului si desertaciunii, romanul Pudra atinge zone incontrolabile ale umanului.