?Trei sunt grijile lui Radu Cosasu de dupa ostracizarea din 1956. Primele doua sunt aproape enuntate ca atare - sa supravietuiasca (in cel mai strict, mai prozaic si mai brutal sens al cuvantului), mijloacele de subzistenta fiindu-i draconic restranse de cele doua interdictii, si sa incerce sa se «reabiliteze», in epoca termen macar oficios daca nu si oficial pentru cainta si obtinerea indulgentei partinice. A treia grija poate fi dedusa. E, poate, cea mai importanta: sa se descopere si sa se salveze ca scriitor.? - Mircea Iorgulescu?In fata telecinematecii, Radu Cosasu deruleaza impenitent pelicula propriei sale memorii. Isi baleiaza, ca si Edith Piaf, care nici ea nu regreta nimic, trecutul. Atunci, insa, de unde stie el cum este viata in filmele de cinema? Dar e simplu: din citite. Am citit, zicea Calinescu, asa cum as fi privit pe o fereastra: cu ochii adanc infipti in viata. Ei bine, ochii lui Radu Cosasu sunt atat de adanc infipti in viata sa, ca nu si-i mai poate smulge. Filmele care-i trec prin ochelari, importante, unele din ele, ca niste carti, ca niste iubiri, ba chiar ca niste meciuri, sunt in fond bumeranguri, de el aruncate si spre el intoarse. Filmul (ii) este memorie. Acest exceptional fondator de asociatii (de sentimente si de idei) este cel mai proustian scriitor de azi.? - George Pruteanu?Remarcabila tehnica de causeur rafinat, dar profund, stilat, solemn cu detasare, caustic cu discretie, a lui Radu Cosasu. Cel care mai tine, inca, la «iluzia suprema a vietii ca o capodopera» are impudoarea superba a unor Elias Canetti sau Alain Bosquet in a-si demonta viata si cea mai intima, nepartinitor si expresiv, constient de «caracterul frapant si indecent al existentei dezvaluite». Precizia frazelor sale este uluitoare - bisturiu transant, net, suplu.? - Irina Petras?Nu sunt un fan al lui Radu Cosasu. N-am avut niciodata impreuna o conversatie tete a tete. Am primit candva de la el o carte cu autograf. Cam atat. Nu stiu daca mi-a citit cartile. Nici nu sunt curios sa stiu. Nu sunt un devorator al literaturii lui «dilematice».
Sunt doar un cititor care stie ca fara Radu Cosasu nu se poate. Nici in gazetarie, nici in literatura. Radu Cosasu ma dezarmeaza in continuare prin dezinhibare, umor, inteligenta, ironie, capacitatea de autodistantare si inimitabila sa verva lingvistica.? - Gheorghe Craciun
Cărți,multe cărți.
