Boala - sau povestea unei răni care poate deveni lumină„Bolile sunt indiscreţii de eternitate ale cărnii."Emil Cioran Schimbarea este singura permanenţă a vieţii. De aceea, pentru orice om a învăţa să trăiască înseamnă să-şi asume, să se adapteze la acest dans nesfârşit al schimbării. Uneori, datorită magnitudinii ei asistăm la apariţia unei veritabile crize existenţiale, care provoacă o frenetică alchimie interioară, ce explodează la suprafaţă prin câteva interogaţii majore şi care vin din cealaltă parte a cunoaşterii. Pentru a răspunde cu adevărat la această provocare devine inevitabilă accesarea nivelului spiritual. în acest fel, pentru om ieste repoziţionată în cosmogonia sa interioară verticala transcendenţei. Printre ipostazele inevitabile ale schimbării, boala ocupă un loc important datorită imensului ei potenţial de metamorfoză interioară. Şi, întrucât nimeni nu este imun la provocările unei maladii, rezultă că fiecare dintre noi trăieşte în umbra acestei suferinţe. Incontestabil, cel mai preţios şi mai profund agent al transformării umane este însăşi suferinţa, indiferent de ceea ce a generat-o: pierdere, boală, moarte etc. Explicaţia este simplă, întrucât pe aceste căi învăţăm lecţia efemerităţii, a perisabilităţii. Şi având în vedere că descifrarea sensului vieţii presupune chiar acceptarea nepermanenţei lumii şi acceptarea morţii, vom înţelege cauza pentru care boala poate asana drumul către fiinţa noastră profundă, adică poate deveni povestea unei răni care generează lumină. Din acest unghi de vedere, K. Wilber (2005b, pp. 143-144) eticheta suferinţa ca ''cea dintâi binecuvântare”, cu incontestabile valenţe eliberatoare, deoarece p ne îndreaptă „spre tărâmul lipsit de graniţe”. Pentru ca o maladie să nu rămână un simplu colaps exisţenţial, ci să devină un catalizator al evoluţiei personale, este obligatorie descifrarea ei dintr-o perspectivă verticală. Din păcate, ştiinţa academică îi conferă bolii o conotaţie simplistă, solipsistă şi exclusiv orizontală. Janine Fontaine, medic anestezist de notorietate, iniţial angajată la Serviciul de Chirurgie Cardiovasculară a Spitalului Broussais din Paris, în urma unui şirag de întâmplări, ce au culminat cu moartea mamei sale din cauza unui cancer metastazat, a virat, ca discipolă a renumitului tămăduitor spiritual Antonio Agpaoa, spre o medicină în trei corpuri, adică spre o medicină holistică. Deşi are o solidă formaţie medicală standard, afirmă fără echivoc: „Această fortăreaţă a materialismului, care este facultatea de medicină, nu ne mai învaţă decât înţelegerea orizontală a bolilor. Mai exact, este neglijat omul total, care alături de corpul fizic posedă şi unul energetic, dar şi imul spiritual, de unde şi oportunitatea terapiilor complementare, multe beneficiind de o validare milenară.” (J. Fontaine, 1993, p. 267) Contabilizând şi alte fisuri ale medicinei alopate (care fără îndoială a repurtat victorii eclatante, dar numai în gestionarea corpului fizic), se menţionează focalizarea ei preponderentă pe simptom şi, mai ales, ignorarea potenţialului de autovindecare al pacientului. P. Drouot (1994) este şi el la fel de coroziv când amendează medicina alopată pentru că bagatelizează cauzele psihologice, energetice şi spirituale ale maladiilor, în general... I. EVENIMENTE 0NT0GENET1CE IN LECTURĂ TRANSPERSONALÂ 1. 1. Naşterea, experienţa sursă şi chintesenţa ei spirituală A. Premise B. Naşterea în contextul psihologiei prenatale I C. Concepţia psihologiei transpersonale despre naştere (contribuţia lui S. Grof) D. Opinii conduzive E. Bibliografie 1. 2. Iubirea - miracolul a-toate-ziditorA. Consideraţii introductive B. Iubirea erotică, coordonate identitareC. Iubirea - un dar al sincronicităţii D. Iubirea transpersonalăE. Gânduri de incheiereF. Bibliografie 1. 3. Sexualitatea, o sclipire de transcendenţă A. Câteva preparativeB. Profilul experienţei sexuale C. Sexualitatea tantricâ - o punte către extazD. In loc de concluzii E. Bibliografie 1. 4. Moartea sau despre marea metamorfoză A. Succint recurs istoric B. Moartea - repere identitare dintr-o perspectivă novatoare
Cărți,multe cărți.
