Consecvent convingerilor sale conservatoare, Eminescu se înscrie în epoca romantismului, aflat? deja la final. Patriotismul vibrant, nostalgia fa?? de marile momente ?i figuri istorice genereaz? în poezia sa ample discursuri evocatoare de trecut ?i de revolt? fa?? de contemporaneitate. Nostalgia îl îndeamn? la insistente incursiuni în copil?rie ?i într-o natur? atotst?pânitoare, departe de agita?ia ?i decep?iile vie?ii sociale. Pe treapta cea mai înalt? a crea?iei sale, poetul este influen?at de vastele cuno?tin?e de filosofie acumulate, de ideea de curgere continu? a lui Heraclit, de teoria ideilor a lui Platon ?i, în mod acut ?i complex, de viziunile lui Schopenhauer, Kant ?i Hegel. Ve?nic inadaptat la realitatea concret?, meschin?, via?a ?i crea?ia lui Eminescu au fost marcate de permanenta lui aspira?ie de a deveni ?nemuritor ?i rece?.
Cărți,multe cărți.
