Cartea a doua din „Arhiva luminii de furtună” Premiul David Gemmell Legend „Toate poveștile spuse au mai fost istorisite. Ni le spunem nouă înșine, așa cum au făcut toți oamenii care au existat vreodată. Și toți oamenii care vor exista vreodată. Singurele lucruri noi sunt numele.” Câmpiile Sfărâmate cunosc încă o bătălie, posibil confruntarea finală. Cu riscul unui nou legământ cu Pustiitorii, parshendii sunt hotărâți să-și învingă vechii dușmani. Descoperirea lui Shallan i-ar putea salva pe toți, însă eforturile ei par sortite eșecului. Între timp, Kaladin trebuie să-și dea seama dacă datoria față de rege este și datoria față de el însuși. Pe fundalul unei lumi fără speranță și al unor revelații tulburătoare, singura cale de urmat e cea dreaptă. „Așa cum nu mă tem de un copil cu o armă pe care n-o poate ridica, n-o să mă tem niciodată de mintea unui om care nu gândește.”
Cărți,multe cărți.
