Patericul georgian

"Unde este Georgia pe hartă? E o țară creștină? Ce sfinți au trăit acolo? De ce până acum nu am auzit aproape nimic despre ei?" Acestea sunt câteva din întrebările pe care și le vor pune probabil unii dintre cei care vor lua în mâini această carte... Trebuie să ne dăm seama că în acest secol în care presiunea globalizării provoacă Ortodoxia la un răspuns ferm, de mare folos ne va fi să dăm un răspuns duhovnicesc "luptând" cot la cot și umăr la umăr cu frații din celelalte neamuri creștine, fie că sunt sârbi sau greci, bulgari ruși sau georgieni. Da, trebuie să ne cunoaștem unii pe alții, să învățăm unii de la alții. Mărturisesc că viețile sfinților georgieni m-au impresionat într-un chip deosebit. În inima mea și-au făcut loc alături de sfinții din pustia egipteană, de cei din Sfântul Munte al Athosului și cei din minunata grădină stărețească a Optinei. Nădăjduiesc că cititorii vor înelege mărturisirea mea ca o invitație la a-i cunoaște pe acești eroi ai lui Hristos... Editorul Fratele ajutat de frate este ca o cetate tare, spune înţeleptul Solomon (Pilde 18, 19). Cu o cetate întărită, cu o cetate de necucerit se aseamănă fiecare Biserică Ortodoxă locală atunci când este susţinută şi primeşte ajutorul şi sprijinul unei alte Biserici locale. Şi dacă aceasta se întâmplă între toate Bisericile Ortodoxe surori, atunci vom avea pe pământ icoana vie a sobornicităţii dar şi a tăriei celei Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică. În mod deosebit astăzi, în zilele de criză pe care le trăim, este nevoie grabnică de comuniune adevărată şi ajutor reciproc între Bisericile surori, de dezvoltarea unor legături calde şi neprefăcute între ortodocşi, pentru a înfrunta cu succes săgeţile vicleanului cele aprinse (Efes. 6, 16), pe care le slobozeşte din toate părţile asupra trupului teandric al lui Hristos. Nu trebuie să uităm că „un popor sunt toţi cei ce nădăjduiesc în Hristos, şi o Biserică a lui Hristos, chiar dacă ia diferite numiri după locul unde se află” (Sfântul Vasile cel Mare). Însă pentru a înţelege aceasta, este nevoie mai întâi de cunoaşterea reciprocă a membrilor Bisericilor Ortodoxe „de pretutindeni”. Acestui scop doreşte să îi slujească şi publicarea cărţii de faţă. Deoarece credem că această cunoaştere reciprocă a popoarelor ortodoxe se săvârşeşte mai adânc şi mai adevărat prin sfinţii lor. Sfânta Mănăstire Paraklitou