„Pornind de la un număr mare de motive mitice diferite, am încercat să delimitez coordonatele unui model de gândire arhetipală, pe care l-am numit convenţional Ordine şi Haos. Pentru mentalitatea mitică, Haosul nu dispare odată cu actul cosmogenezei. Tot aşa cum toate elementele Cosmosului preexistă, în stare virtuală şi latentă, în materia Haosului precosmogonic, acesta din urmă supravieţuieşte în chiar structura Cosmosului. Boala, moartea, furtuna, seceta, eclipsa, cutremurul, invazia inamicilor etc. sunt receptate ca ipostaze ale Haosului, care disturbă ordinea cosmică. Principiul Haosului îşi revendică drepturile şi primatul. El încearcă să readucă lumea în starea haotică iniţială, precosmogonică. Universul (sau orice microunivers: corpul, casa, satul etc.) este văzut ca fiind într-un echilibru labil, oscilând mereu între starea de Haos şi cea de Cosmos. În societăţile arhaice şi tradiţionale, omul nu se comportă ca un spectator pasiv la acest «spectacol cosmic», ci participă activ, cu mijloace mito-rituale, la regenerarea Cosmosului uzat şi la restabilirea ordinii cosmice care este temporar, uneori ciclic, disturbată.” – Andrei Oişteanu „Dragă Andrei Oişteanu, N-am putut citi decât astăzi «Legenda românească a potopului». Studiul Dumitale m-a entuziasmat. Ar trebui publicat într-o revistă străină «de specialitate» (i.e. folclor, romanistică, istoria religiilor). Sugerez Revue de l’Histoire des Religions. Dacă pregăteşti versiunea franceză, o pot prezenta eu revistei. Ţi-am citit mai de mult şi alte lucrări («Rohmans-Brahmanes. Le voyage d’un motif à travers l’espace et le temps», «Labirint – Ordine şi Haos» ş.a.). Sper că le vom putea discuta împreună. Cu prietenie, al Dumitale Mircea Eliade Chicago, 23 Nov. 1984”
Cărți,multe cărți.
