Visul, meditatia, cercetarea aplicata, cronica istorica si romanul sunt contexte care trimit la poveste ca la un temei existential - psihologic, moral si etic - al individului uman in ipostaza de copil, adult, bunic, om simplu sau cult. Am numit aceasta viziune ?nevoia de poveste?.Privitor la subtitlu, aplicatiile fie urmeaza esului, fie cresc odata cu el, fie il preced, dandu-i cale libera. Ele nu sunt simple ilustratii ale ideilor enuntate in textul eseului, ci o alta forma de prezentare, sustinere si dezvoltare a lor prin chiar limbajul, tehnica si imagistica povestirii.
Cărți,multe cărți.
