„Boierimea, oarecum anonimă în lipsa numelor de familie individualizate, a fost analizată ca un segment social compact, generalizările pornind sau limitându-se la anumite categorisiri: boieri mari, mici, boieri vechi sau noi, boieri cu hrisov sau fără, boieri antiotomani şi filootomani. Toţi aceştia au avut un nume şi un destin, şi nu au fost puţini cei care au acţionat ca exponenţi ai comunităţilor umane pe care le reprezentau atunci. Chiar dacă numărul familiilor care au trecut testul timpului şi au reuşit să se impună ar putea părea redus, există totuşi resurse documentare pentru conturarea destinului câtorva zeci de familii care au fost implicate alături de domnie la conducerea Ţării Româneşti. Le regăsim în sfatul domnesc, fiindu-le recunoscută forţa politică şi socială, dar le surprindem şi în dezacord cu autoritatea domnească, deposedate, în pribegie, vulnerabilizate, în pericol de a se stinge sau de a aluneca în rândul boierimii locale sau chiar al ţărănimii.”Irina Cîrstina„Lucrarea include clarificări conceptuale şi o integrare inteligentă a elitelor politice muntene în structurile puterii, așa cum se manifestă ele în Europa vremii. Deși avem de-a face cu o sinteză foarte condensată, ideile sunt foarte clar exprimate, se bazează pe o bibliografie de referință și trasează clar trăsăturile specifice spațiului românesc, pus față în față cu moștenirea bizantină, influențele slave și modelul polon. Toate acestea un conturat boierimea ca fiind o categorie socială bine definită, destul de deosebită însă de nobilimea feudală a Occidentului.”Ileana Căzan
Cărți,multe cărți.
