Mintea

Mintea. O calatorie spre centrul fiintei umane O carte ce va sta pe acelasi raft cu Teoria relativitatii a lui Einstein si cu Originea speciilor a lui Darwin. Ce este mintea? Din ce e facut, in realitate, sinele? Prin ce difera mintea de creier? Desi continutul mintii – emotiile, gandurile si amintirile – au fost frecvent explicate, esenta mintii a fost arareori definita (daca s-a incercat vreodata cu adevarat). In aceasta carte, celebrul neuropsihiatru Daniel J. Siegel, un apreciat autor de carti bestseller New York Times, face uz de rigoarea lui caracteristica si de instruirea interdisciplinara pentru a oferi o definitie a mintii care pune in lumina cine, ce, cum, cand, unde, ba chiar si de ce suntem asa cum suntem si de ce mintea omului este asa cum este, dar mai ales ce anume poate mintea sa devina. Cartea il conduce pe cititor intr-o calatorie profund personala si stiintifica spre adancurile constiintei, pe taramul experientei subiective si in cotloanele procesarii informatiei – descoperind insusirea de auto-organizare a mintii, care emerge atat din organismul uman, cat si din relatiile pe care le avem unul cu altul si cu lumea inconjuratoare. Desi face accesibile si captivante variate stiinte (de la neurobiologie la fizica cuantica, antropologie si psihologie), aceasta lucrare ofera o perspectiva inedita, ce raspunde unora dintre cele mai persistente intrebari de natura personala si globala – despre identitate, conexiune interumana si cultivarea starii de bine in vietile noastre. Daniel Siegel largeste perspectiva lumii noastre prin aceasta explorare a mintii – care deschide si transforma insasi mintea cititorului. Din calatoria prin adancurile Mintii se naste sentimentul irezistibil ca suntem conectati cu ceilalti si cu universul. – Daniel Goleman Daniel Siegel este autorul pe care, daca nu l-ai citit pana acum, ai ratat nenumarate sanse de a trai o viata constienta si implinita. Mintea este cel mai important text dintre toate scrierile sale, fiindca trateaza complexitatea umanitatii dintr-o perspectiva unica, stiintifica si spirituala in acelasi timp. Este o carte epica! – Gaspar Gyorgy – psiholog clinician, psihoterapeut relational si autor al cartilor Copilul invizibil si Revolutia iubirii. Dan Siegel este, in opinia mea, unul dintre cei mai mari cunoscatori ai mintii umane. Perspectivele lui au influentat enorm propria mea intelegere privind mintea si viata. Daca sunteti interesati de stiinta vindecarii, aceasta carte constituie o lectura obligatorie. – Deepak Chopra – autor de carti, orator si sustinator al medicinei alternative Dan Siegel este un adevarat pionier in aplicarea celor mai noi descoperiri din stiinta in sanatate, educatie si politici publice. Cu Mintea, el ne duce intr-o calatorie stiintifica si filosofica ce are profunde implicatii asupra felului in care gandim, simtim si traim. – Arianna Huffington – personalitate media, femeie de afaceri si fondatoare a site-ului The Huffington Post Mintea e o carte cum numai inimitabilul Dr. Siegel putea scrie: o remarcabila fuziune intre stiinta, povesti de viata, invataturi despre mindfulness si metafore inedite. Nu e o surpriza ca Siegel a facut ca viata multor mii de oameni, din toata lumea, sa fie mai buna. Aceasta carte va deschide ochii si mai larg. – Diane Ackerman – poeta, eseista si naturalista Bestseller New York Times Fragment din cartea "Mintea" de Daniel J. Siegel: "Aceste opinii despre minte, considerata ca avandu-si sursa in creierul uman, au o vechime de cel putin 2 500 de ani. Iata cum isi formuleaza ideea cercetatorul in neurostiinte Michael Graziano: Prima explicatie stiintifica cunoscuta care face legatura intre constiinta si creier dateaza de pe vremea lui Hippocrate, din secolul al V-lea i.Hr. Acesta a inteles ca mintea este ceva generat de creier si ca moare bucata cu bucata, pe masura ce moare creierul. Apoi, el merge mai departe, citand din lucrarea lui Hippocrate, Despre boala sacra: «Oamenii ar trebui sa inteleaga ca din creier si doar din creier se nasc atat placerile, bucuriile, rasetele si glumele, cat si tristetile, suferintele, amaraciunile si lacrimile noastre»... Importanta intuitiei lui Hippocrate, conform careia creierul reprezinta sursa mintii, nu poate fi supraestimata. (Graziano, 2014, p. 4). Focalizarea atentiei asupra creierului localizat in cap ca fiind o sursa a mintii a fost extrem de importanta in existenta noastra, pentru intelegerea problemelor cu care se confrunta sanatatea mintala. De exemplu, a observa persoanele diagnosticate cu schizofrenie sau tulburare bipolara, precum si a celor care sufera de alte boli psihiatrice serioase, precum autismul, care experimenteaza un anumit gen de functionare atipica innascuta ce isi are originea in creierul cu anumite diferente structurale, in loc sa provina din ceva cauzat de ceea ce parintii au facut sau dintr-o anumita vulnerabilitate in personalitatea unui individ, a reprezentat o schimbare cruciala in domeniul sanatatii mintale, din moment ce erau cautate mai multe mijloace eficiente de a-i ajuta pe cei suferinzi si familiile aflate la ananghie. Indreptarea atentiei spre ceea ce se petrece in creier ne-a ajutat sa reducem rusinea si sa nu-i mai invinovatim pe indivizi si familiile lor - un aspect trist si, din nefericire, mult prea comun al contactelor din trecut ale pacientilor cu clinicienii, pana in urma doar cu cativa ani. In acelasi timp, numeroase persoane au fost ajutate prin prescrierea unei medicatii psihiatrice, cu substante despre care se considera ca influenteaza activitatea creierului. Spun se considera, avand in vedere descoperirea faptului ca o credinta mentala detinuta de o persoana poate fi un factor la fel de puternic in unele cazuri (cunoscut ca efect placebo) pentru un procentaj de indivizi cu anumite suferinte, in cazul carora credintele personale au condus la imbunatatirea considerabila a comportamentului exterior si, de asemenea, a functionarii creierului. Iar daca ne amintim ca mintea poate uneori sa modifice creierul, chiar si aceasta perspectiva ar trebui asociata cu intelegerea faptului ca antrenamentul mintii ar putea fi de ajutor, chiar si in cazul unor diferente ale creierului unora dintre indivizi."