Jurnalul unui medic militar: 1917-1918

Mira-te! Cine vei fi, care ma vei citi vreodata, desi nu pentru altul am scris, ci pentru mine, astazi, sculat de pe boala, slabit ca un mort si scarbit de ce induram de atata vreme, simtind adanc tot ce ne doare si, durandu-ne deodata in atatea locuri, impunsi si de aia, si de aia, si de aia, de nemancare de luni de zile, de lipsa de confort, de serviciu, de murdarie, de mizerie, de descurajare fata de nenorocirea soartei ce am avut si fata de evenimentele nenorocoase ce ne tot vin, si cu perspectiva de a ne veni din ce in ce mai rele... e posibil sa nu te doara toate vestile triste care-ti vin peste suferinta fizica? Jurnalul inedit al doctorului Raul Dona, care incepe la 29 ianuarie 1917, cu prilejul aniversarii fiicei sale in varsta de trei luni, si se incheie la 12 noiembrie 1918, intr-un Bucuresti devastat de razboi, dar totodata martor al retragerii grabite si violente a germanilor, ne poarta, alaturi de autor, in vremea pribegiei din Moldova. Gratie acestor pagini, ajungem sa-i cunoastem pe membrii familiei sale, pe prieteni si apropiati sau pe cei care-i erau potrivnici, zugraviti in luminile si umbrele inerente unui demers atat de personal, pe fondul desfasurarii celor mai dramatice momente pe care le-a traversat Romania in timpul Marelui Razboi. Insemnarile lui Raul Dona sunt un veritabil tablou de epoca, in care viata personala absoarbe ecourile conflagratiei ce cuprinsese lumea.