Dimpreună cu o suită impresionată de titluri istoriografice, lucrarea pune la îndemâna cititorului abordarea unui subiect ce ține de fenomenul secesiunii Republicii Moldova în perioada imediată a dezintegrării URSS. Monografia cuprinde problematica istoriografică a separatismului transnistrean și este destinată cercetătorilor din diverse domenii, organelor puterii de stat şi organelor de administrare publică din Republica Moldova, profesorilor, studenţilor şi tuturor celor interesaţi de aspectele diferendului transnistrean. Ce-a de-a doua ediție a lucrării, care aduce unele completări, are în vizor abordarea problematicii separatismului instituit de regimul anticonstituțional în partea de Est a Republicii Moldova. Atributul geografic, care apare pe coperta cărții, face referire la cele cinci raioane din stânga Nistrului – Slobozia, Grigoriopol, Dubăsari, Râbnița, Camenca, inclusiv municipiile Tiraspol și Tighina, ancorate imaginar, după 1990, în ceea ce s-ar numi regiunea transnistreană (parte componentă, din punct de vedere fizico-geografic, a teritoriului situat între fluviile Nistru și Bug). Adesea, în literatură, teritoriului actual al raioanelor din stânga Nistrului îi este atribuită titulatura de – „Transnistria” – denominație, de ordin, mai mult, politică. Această denumire a prins oficial contur în perioada 1941–1944 pentru a diferenția teritoriul dintre Nistru și Bug care intrase sub administrație civilă și economică românească. În esență, prin titlul enunțat al cărții am încercat să sugerez că în fapt acest separatism declanșat în raioanele de Est ale Republicii Moldova relevă pretențiile teritorialele ale regimului anticonstituțional mult mai mari decât s-ar părea la prima vedere.
Cărți,multe cărți.
