"In timpul Ocupatiei, Londra i-a cerut lui Simone Weil un raport privind posibilitatile de redresare a Frantei. Simone Weil a scris textul publicat astazi cu titlul Inradacinarea, care este totodata raportul cerut si una dintre cartile cele mai lucide, mai elevate, mai frumoase din cite s-au scris de foarte multa vreme incoace despre civilizatia noastra. Dupa citeva definitii esentiale ale nevoilor sufletului (omul nu se hraneste numai cu piine): ordinea, libertatea, supunerea, responsabilitatea, egalitatea, onoarea etc., Simone Weil, sub titlul Dezradacinarea, intreprinde cea mai fina, cea mai riguroasa si cea mai aspra critica a modurilor noastre de a gindi, de a judeca si de a ne comporta, iar apoi, sub titlul Inradacinarea, ne dezvaluie secretul care poate redresa Franta. Cuvintul inradacinare arata care este acest secret: o intoarcere la traditie. Nu la traditie asa cum este inteleasa in anumite medii politice si in jalnicele noastre manuale de istorie, ci la traditia gindirii juste, a vederii juste. Cartea aceasta austera, de un curaj uneori iesit din comun, nemiloasa si, in acelasi timp, admirabil cumpanita, de un crestinism autentic si foarte pur, este o lectie adeseori amara, dar de o rara inaltime a gindirii." (Albert Camus, Bulletin de la NRF, iunie 1949)
Cărți,multe cărți.
