Ideea c? oamenii trebuie promova?i în func?ie de talentul nativ, ?i nu de originea lor social? este ?inta unor critici din întregul spectru politic, de?i era predominant? în lume spre sfâr?itul secolului XX. Stânga critic? meritocra?ia pentru c? ar sus?ine statu-quoul, conservatorii, dimpotriv?, deoarece ar fi o amenin?are la adresa ordinii sociale, iar comunitari?tii o contest? pentru c? ne ?ine pe to?i într-o stare de anxietate continu?. Adrian Wooldridge reface istoria meritocra?iei în culturile occidentale ?i în afara lor, luând ca repere diver?i politicieni ?i func?ionari care au introdus principiul revolu?ionar al competi?iei deschise, psihologi care au elaborat metode de m?surare a inteligen?ei ?i speciali?ti în educa?ie care au conceput posibilit??i de promovare social?.? Aristocra?ia talentului? este o analiz? a dezbaterilor care încearc? s? stabileasc? dac? meritocra?ia mai poate fi o for?? aduc?toare de bine.