„Gândirea conceptuală este denotativă. Cea fragmentară – conotativă. Gândirea fragmentară caută să sugereze un sens al întregului. Dar un asemenea sens aparţine fiecărui receptor. Prin urmare, întregul unui text propune o conotaţie probabil infinită. Iar matricea care-l conţine devine o metaforă trans-semnificativă. Cititorul trebuie să găsească, în stil propriu, firul roşu ce uneşte fragmentele textului. Inclusiv cel al tuturor textelor unui autor.”
Cărți,multe cărți.
