Doamna Pylinska si secretul lui Chopin

Obsedat de o amintire din copilarie si fascinat de Chopin, tanarul Eric-Emmanuel se hotaraste sa ia ore de pian. Dupa un inceput cu stangul, doamna Pylinska, exotica si intransigenta profesoara poloneza stabilita la Paris, ii va oferi o educatie muzicala originala: lectii private despre viata, despre arta si despre iubire, care, odata intelese, ii vor revela tanarului adevarata lui vocatie. O splendida poveste initiatica, muzicala si onirica, asa cum numai Eric-Emmanuel Schmitt stie sa scrie. - Point de Vue "Scriu mangaind florile de camp, fara a le misca picaturile de roua. Scriu facand cerculete in apa, pentru a pandi amplificarea undelor si disparitia lor. Scriu ca un copac in bataia vantului, cu trunchiul inteligentei ramanand neclintit si frunzisul sensibilitatii frematand." O poveste delicata ca o adiere, despre ucenicia acelui lucru care ii scapa ratiunii. Esentialul. - La Libre Belgique Da, am scris si o carte despre Mozart, si una despre Beethoven. Muzica este indispensabila pentru viata mea interioara. Prin ea renasc, ma consolez sau imi exprim suferinta. Muzica are o incredibila influenta spirituala si emotionala asupra mea. Pot sa stau o zi fara sa scriu sau sa citesc, dar nu si fara sa ascult sau sa fac muzica. Respir prin urechi! - Eric-Emmanuel Schmitt, interviu in Le Progres Traducere din limba franceza de Doru Mares. Fragment din cartea "Doamna Pylinska si secretul lui Chopin" de Eric-Emmanuel Schmitt: " Linistit, am continuat sa cant. Paianjenul a parasit tavanul si a incremenit la capatul firului. Doamna Pylinska mi l-a aratat din ochi si a murmurat: - Pana acum nu s-a deplasat niciodata pentru dumneavoastra! Dupa parerea ei, atitudinea arahnidei aducea dovada indiscutabila a progreselor mele. Bucuros, am interpretat un preludiu a carui melodie imi placea. Doamna Pylinska mormaia cate ceva despre modul in care executam notele: - Panglica! Panglica! Dati-mi panglica! Am continuat fara a intelege, pana cand a exclamat: - Panglica! Unde e panglica? - Care panglica? am intrebat straduindu-ma sa cant cat mai bine. S-a inrosit: - Stop! Perplexa, s-a uitat lung la mine, s-a ridicat, a ezitat, a renuntat, s-a tot invartit exasperata. - Melodia trebuie sa se desfasoare ca o panglica. Da, stiu, pianul se rezuma la ciocanelele sale cu pasla, e, in primul rand, un instrument de percutie, dar nu profitati de asta pentru a-l transforma in toba! Fiindca bateti, nu cantati. La dumneavoastra sunt numai lovituri dupa lovituri. S-a indreptat catre pick-up. - O sa ascultam Callas. - Doamna, la dumneavoastra am venit ca sa studiez pianul. - Motiv pentru care o vom asculta pe Callas. - Am ascultat-o deja pe Callas! - Zau? Nu se vede. Ridicand din umeri, m-am impacat cu gandul de a-i suporta toana. Doamna Pylinska a lasat acul aparatului pe un vinil. Boxele au carait, dupa care s-a propagat un suierat de fond, suierat pe care l-am luat drept o noua liniste."